Quote:Răpăitul ploii pe acoperişul casei îl făcu pe Gaspard să deschidă ochii. Privi în jur, recunoscând vag propriul conac şi clipi de câteva ori, dându-şi părul de pe chip. Îşi privi ceasul de pe încheietură, rămânând uşor uimit când văzu că deja se înserase. Îşi închise cartea pe care o citea şi se ridică de pe fotoliu, simţindu-se înţepenit. Fusese atât de obosit, încât adormise stând pe acel fotoliu.
-Prea mult de muncă, murmură îndreptându-se spre fereastră. Clipi de câteva ori, ciufulindu-şi părul, şi dădu doar puţin perdeaua la o parte, pentru a vedea împrejurimile.

Zâmbi strâmb, observând cât de tare ploua, şi apoi se întoarse pe călcâie, urcând scările spre etaj. Voia să se schimbe şi apoi să plece din nou la Minister. Uneori, treburile nu se terminau decât atunci când picai lat.
-Ce coincidenţă, murmură ironic şatenul şi îşi dădu ochii peste cap. Intră în dormitor, iar după ce se pregăti, şi se asigură că nu arată mai rău ca un mort, ieşi din cameră şi apăru direct în faţa intrătii în Minister. După câteva minute se afla înăuntru.

Îşi salută colegii calm şi mârâi când unul dintre bărbaţi îl întrebă ce-i cu faţa aia. Intră în lift, cu gândul să meargă în biroul său, dar îşi schimbă hotărârea şi apăsă pe butonul pentru etajul şapte. În fond, voia să vadă cine mai venea prin Minister, şi chiar nu avea chef în acel moment de toate hârţoagele, ce îl aşteptau mai mult ca sigur pe birou. Ieşi din lift şi privi în jur, salutând câteva persoane cunoscute. Recunoscu chiar şi foşti elevi ai Hogwarts'ului. Zâmbi scurt şi se opri într-un colţ mai ferit, vrând doar să privească.