Tigara care arde

[Helena Daphne Rose]

Wow..dar ai scris ceva, nu gluma Deh, e primul capitol, introducerea..

Cadavrul unei fete zãcea sfâºiat la nici un metru de mine, fiind îngropat parþial în îngrãmãdiri stângace de pãmânt.Faþa palidã îi era încadratã de valuri dese de pãr castaniu. Ochii ei larg-deschiºi, învãluiþi de mãtasea nefiinþei, aveau o nuanþã de albastru-închis, precum reflecþiile unui lac îngheþat.
Cumva, mã regãseam în trãsãturile ei; arãtam aproape la fel.

Ai descris perfect..Si nu stiu ce anume ma atrage la paragraful asta.

Am apucat strâns marginea pernei, înjurând în ºoaptã ºi rugând-mã în mod patetic sã nu îmi pierd cumpãtul.
Revenisem în realitatea violentã.Coºmarul revenise prima oarã dupã luni întregi în care am reuºit sã-i fac faþã, izbucnind cu o putere mai mare decât aº fi crezut vreodatã.

Yeah, ma asteptam eu la asa ceva. Btw, e cumva un vis recurent si precognitiv?

În fond, cine agrea taberele pe timp de varã?Cele trei luni de vacanþã nu sunt pentru stat în nu ºtiu ce lagãr comun situat la vreo cincizeci de kilometri depãrtare de cel mai apropiat oraº.

Ahaa, deci sunt la o tabara. And yeah, you're right.

Oftând, am scotocit prin buzunare pânã când am dat de mica mea minune.

Desigur, tigari.

Buzele mi se încordaserã într-un zâmbet dur atunci când mi-am vãzut urmãritorul.Am remarcat flatatã cã mã strigase pe numele de familie.
-Ah, Bentley…lua-te-ar dracu’ sã te ia.

NEXT.