Un raft de sentimente ...

[Scarlett Soul]

"Sunt asa de cum ?", m-am trezit dintr-o data spunand. Nu auzisem nimic, insa urecheam imi receptase ultimele vorbe. Acum erau uluita de mine insami.
'Familia Shirley e asa de .... Chiar sunt curioasa cum o va scoate la capat, macar de-ar reactiona cumva, macar de m-ar privi in ochi, iar atunci as stii ce gandeste, asa pare doar amuzat.', ma gandeam eu in timp ce anchetam prietenii.
"Ma bucur ca va intelegeti !", am reusit eu sa rostesc, in cele din uma izbucnind in ras.
"Si da, sa stii ca iubesc cartea asta pentru ca se imbina cu firescul, nu cu adevaratul, doar cu firescul.Cartea asta pare sa fie o intreaga arta, una pe care multi incearca sa o invete, dar putini reusesc, de fapt am intalnit o singura persoana care a reusit sa mentina cartea, dar care nu a vrut sa faca acest lucru, pur si simplu s-a intamplat. Precum magiile, caci la inceput nu stii ca ai puteri supranaturale, doar le decoperi."
'Asa l-am descoperit si eu pe Domnul care inchide si deschide cartea fara a o pretui, asa l-am descoperit, dar am esuat.', gandeam eu in timp ce-mi priveam inima, ce nu dadea nici un semn de viata, dar ii sedea bine asa, moarta.