BlankHeart

[Katya Sokorov]

II. Presimt ca iese cu scantei - Claire
-Scuze, papusa. Ah, il apucase regretul ? Imi venea sa ii zic ca nu are nimic, dar era putin cam greu pentru mine. Mi-am rotit ochii prin parc, incercand sa par ca nu sunt chiar atenta la el. I-am trantit una :
- Stii ce, papusel ? Ne mai vedem noi maine sa vezi cum o sa regreti ca te-ai luat de mine. Nici eu nu credeam ce zisesem.
Mi-a zambit sarcastic si s-a indepartat. Ce puteam face ca sa il opresc pe loc ?
- Hei, papusel ! i-am strigat eu. Baiatul se opri si se intoarse, apoi se uita la mine. Parca a zambit din coltul gurii, dar nu sunt sigura. L-am privit curioasa, apoi i-am zambit si eu usor.
- Cum ai zis ca te cheama ? a intrebat el, fara "papusa" de data asta
- Claire; incantata de cunostinta. recitai usor plictisita. Apoi am dat mana cu el. As fi continuat sa imi agit mana in a lui, daca nu as fi realizat la timp cat de prostesc e.
- A. Eu sunt Andrei. Un nume dragut, dar destul de comun. I-am privit cu interes ochii cenusii.
Mi-am trecut greutatea de pe un picior pe altul.
- Cati ani ai ? ma intreba el.
- Ãã... e... eu... m-am fastacit eu, apoi am tras o gura de aer in piept (bombanindu-ma singura). Am 17 ani ! am zis hotarata.
- Ai, ai ce hotarata esti ! rase el, fara sa dea semne ca mai avea ceva de adaugat, dar se pare ca m-am inselat. Am aproape 19 ani, dar am terminat scoala acum un an, stii, de la sase ani la scoala. zise el. Da, chiar de 19 ani parea, dar arata prea... apasat de griji. Am inceput singura sa ma gandesc la ce ar putea fi, cand el ma intrerupse din gandurile mele. Si, unde inveti?
- Ãã, nu stiu exact cum se numeste scoala. Am indicat absenta o cladire, nu foarte departe de parc. Sunt clasa a 11a. am continuat. Baiatul mi-a zambit. I-am zambit si eu.
- Ãh, ce e de zambit ? ma intreba usor incurcat.
- A, nimic, am spus repede, ma gandeam la tema mea. Ceva de... desenat. Pot sa te desenez pe tine?
Te rog, te rog, nu ma crede nebuna., am gandit eu.
- Sa vedem ce iese..., murmura el. Uau, a mers, mi-am zis, inainte sa continue amuzat: -...sau ma tragi pe sfoara?
L-am privit socata, iar zambetul ii disparu de pe fata, lasand loc enervarii.
- E treaba mea pe cine desenez daca se lasa desenat ! am protestat eu, iar el imi taie vorba, enervat.
- Ma cam plictisesti. Esti doar o fetiscana.
-Da, de ce sa-mi bat capul? am spus enervata.
Baiatul pleca. Am plecat si eu.

II. Presimt ca iese cu scantei - Andrei
- Hei, papusel ! Ai-ai. Se pare ca voia sa vorbeasca cu mine. Am zambit triumfator, inca cu spatele la ea, apoi m-am intors, doar cu un zambet in coltul gurii. Am privit-o, analizand fiecare detaliu al ei. Avea o figura si un corp perfect.... Ah, ah, despre ce tot vorbesc eu aici ? Nu, trebuie sa imi inchid inima, nu trebuie sa iubesc, fiindca daca pierd ceea ce iubesc atunci o sa sufar... Oftez, fara sa o las sa observe.
- Cum ai zis ca te cheama ? am intrebat-o eu, sperand sa nu imi intoarca spatele si sa plece. Dar ce tot vorbesc eu aici ? Poate sa plece si sa faca ce vrea, cand vrea, nu imi mai pasa de nimeni. Pff, iar ma cert cu mine insumi.
- Claire; incantata de cunostinta. A, dragut nume. Al meu era asa de banal si de intalnit, poate avea sa rada de mine. Mi-am invartit ochii peste tot ce se afla in parc apoi i-am raspuns.
- A. Eu sunt Andrei. Fata incepuse sa isi agita mana intr-a mea, asa ca am privit-o curios. Patise ceva ? Spre mirarea mea, nu rase de numele meu. A inceput sa se uite curios la mine, si am privit-o tot cu mirare.
- Cati ani ai ? Uneori tind sa pun prea multe intrebari. Poate ar fi trebuit sa tac. Si prea patetica intrebare. Fata se uita la mine apoi imi raspunse:
- Ãã... e... eu... A inceput sa se fastaceasca. Facuse ceva caraghios ? Ah, nu cred. M-am asezat putin mai comod, apoi i-am auzit raspunsul. Am 17 ani ! Eiii, e cam hotarata. I-am raspuns detasat:
- Ai, ai ce hotarata esti ! Am inceput sa rad. Cred ca nici nu se astepta sa ii zic si eu cati ani am, dar i-am spus, dovada ca s-a inselat. Am aproape 19 ani, dar am terminat scoala acum un an, stii, de la sase ani la scoala. Si chiar aratam de 19 ani, nu cred ca s-ar fi putut gandi la alta varsta. M-am hotarat sa o mai intreb ceva, asa ca... Si, unde inveti?
- Ãã, nu stiu exact cum se numeste scoala. Mi-a aratat apoi o cladire pe undeva pe langa parc. Sunt clasa a 11a. continua ea. Am zambit.
- Ãh, ce e de zambit ? am intrebat incurcat, destul de curios.
- A, nimic, ma gandeam la tema mea. Ceva de... desenat. Pot sa te desenez pe tine? Ah, interesant. Voia sa isi gaseasca pe cineva pe care sa deseneze... Am acceptat :
- Sa vedem ce iese..., murmura el. Uau, a mers, mi-am zis, inainte sa continue amuzat: -...sau ma tragi pe sfoara?
Zambetul de pe fata mea lasa loc enervarii.
- E treaba mea pe cine desenez daca se lasa desenat ! protesta ea. Eram insa destul de enervat, asa ca i-am taia vorba fara sa ma chinui prea mult sa ma intreb ce voia:
- Ma cam plictisesti. Esti doar o fetiscana.
-Da, de ce sa-mi bat capul? s-a prefacut ea jignita. Apoi m-a impins jos de pe banca. Fara sa protestez, m-am ridicat si am pornit in directia opuse. Era cam ora noua, iar sotul idiot al maica-mii sigur va zice ca vin prea tarziu acasa. M-am indepartat cu pasi hotarati, egali.
Cand am ajuns in fata blocului, am scos cheile si am deschis usa. Am urcat scarile cu pasi apasati. Am intrat in casa. Supeeeerb. Mama si idiotul de Laur se apucasera sa se certe iar. M-au privit urat.
- TU ! zise Laur. E vina ta ! continua el sa reproseze. L-am tratat cu c*ru' (scuzati de expresie) si am mers la mine in camera. Mi-am inchis usa (si cu cheia) si apoi mi-am scos un caiet. Am inceput sa mazgalesc desene. Mi-am bagat castile in urechi. Peste ceva timp sigur aveau sa vina la mine, sa ma ia la intrebari, ca cica de ce vin la ora asta si alte tampenii, dar pur si simplu nu imi prea pasa.
_______________________________

Sper ca v-a placut, am scris aproape o ora la el