Doar ... o micã întâlnire.

[Scarlett Soul]

"Mainile sus !", am urlat la randul meu vazand cum tot randule de fete avea mainile deasupra capului.
"Ow .. Asta era la politie !", mi-am spus eu, amuzata, uitand de gravitatea situatiei.
"Laura, revinoti aceasta nu esti tu ! E un spirit, unul care cauta un corp in care sa se reintrupeze. Trebuie sa te trezesti daca nu vrei sa devi o marioneta !", i-am spus hotarat, punand de-o parte orice gluma.
Fata nu reactiona, doar ramase in aceasi pozitie amenintatoare. Parea gata de atac oricand si oriunde.
'Asta chiar nu este ea. In mod normal oamenii sau chiar si vrajitorii ar avea o oarecare remuscare la astfel de amenintari, dar ea parca nici nu le aude.', ma gandeam eu in vreme ce priveam ochii viperinei, care acum variau de la verde la albastru, intr-un final avand mai toate culorile.
"Acum ce urmeaza, o sa ne muste ?", intreba una dintre fete.
"As putea, dar nu asta voi face", raspunse Laura care nu era Laura.