Oare un inger se poate transforma intr-un demon?

[Rosalie Vivienne Alden]

Capitolul VIII

~Fellings speak louder than words~

Vanessa inainta cu pasi repezi spre fantana din mijlocul parcului. Mai avea putin si alerga. Motivul? Nici macar ea nu stia,stia doar ca abia asteapta sa ajunga in fata lui Arturo. Era dorinta sa de razbunare? Pufni usor fara sa o auda nimeni gandindu-se la faptul ca nu mai dorea razbunare. Sau poate da, dar nu sa ucida. Era atat de confuza in acest moment,aici,cand era la cativa metri de ea. De ce acasa se gandea la faptul ca ii va face rau? La un presupus plan care nu se stie daca va da roade? Si de ce acum se uita la el,la ochii lui albastrii si ii disparea orice gand negru,orice dorinta de razbunare,fiindca aici nu mai putea fi numita dreptate. Atunci cand vrei si lupti din toate puterile sa ucizi pe cineva nu mai poate fi o cauza nobila. Se simtea vrajita acum cand s-a oprit in fata acestui barbat bine facut si cel mai ciudat era faptul ca in momentul in care il privea fix nu simtea ca ochii lui ii transmiteau frica,ci mai degraba caldura sufleteasca. Cum putea sa fie asa? Cum putea ca printr-o simpla privire sa o atraga intr-o capana? Dar oare chiar era o capcana?

Atatea idei,atetea intrebari ii veneau in minte incat o brusca durere de cap si o ameteala o patrunse. Simti ca ii vine sa lesine..Oare ce era in neregula cu ea? Arturo a observat brusca ei schimbare de comprtament. El putea sa simta starea ei de rau doar cand o privea,nu ii trebuia mai mult pana sa o intrebe:
"Esti bine?"...Cum putea sa i se adreseze astfel? Era clar ca nu era deloc in largul ei,era limpede ca vroia sa plece din acel loc. Dar uitandu-se la barbatul din fata ei care avea o spranceana ridicata asteptand pesemne un raspuns a oftat iar printre alte ganduri a raspuns: "Da."...
Nu putea sa fie sigura , insa in momentul in care a raspuns,i se paru fetei ca el se cutremura. Oare era posibil asa ceva? Sau starea ei de ameteala o facu sa gandeasca ilogic , sa actioneze ilogic?..
Dar,intr-adevar,Arturo se cutremurase. Si-a amintit de acea seara in care parintii fetei au murit,la fel ca si iubitul ei. Nu avea cum sa uite aceea noapte si bineinteles nu avea cum sa dea uitarii nici acel cuvant atat de lipsit de emotii,atat de rece din partea ei. ~Cum poate sa fie atat de insensbila,nu vede ca ma ingrijorez pentru ea? Nu vede ca imi pasa cu adevarat?~ , gandi Arturo cu o durere imensa in suflet care i se intensifica fara voie. Isi simti sufletul ca de gheata acum,iar bratele care stateau in zadar in jurul ei pareau niste crengi batute de vant si de trecerea timpului. Din ochii lui care mereu pareau zambitori,au iesit doua lacrimi. Nu se putea abtine,lacrimile ii curgeau acum cazand pe obrajii sai arsi de furie,de tristete ca mai apoi sa dispara ca prin minune,ca si cum nu ar fi existat niciodata. Insa Nessa putu sa ii observe acele doua picaturi care se asemanau cu cele de ploaie,doar ca acesteea transmiteau o stare de melancolie,o stare de regret. Acum era randul ei sa il intrebe daca era bine,insa parca nu avea curajul,parca vorbele i s-au blocat exact in momentul in care parca strigau cu disperare ca vor sa iasa. Oare existau sentimente ascunse foarte adanc,foarte departe,intr-un coltisor al inimii ei? Si aceste sentimente erau pentru el? Daca i-ar fi spus cineva ca Arturo...a plans nu ar fi crezut insa l-a vazut cu ochii ei. Se intreba daca era posibil sa fi varsat aceste lacrimi din cauza ei,insa ceva din mintea ei ii blocase aceasta intrebare fiindca oarecum se temea ca raspunsul ar fi unul afirmativ. Fiindca daca ar fi asa ... Avea sa isi inlature orice indoiala in legatura cu persoana lui,orice banuiala ca el ar fi in stare de o fapta asa de marsava cum a comis-o acel om,daca se poate numi asa. Chicoti usor: nu mai considera ca Arturo era 'acel individ'. A rasuflat usor,gandurile rationale ii spunea sa il ignore,dar instinctul si sufletul ii transmitea sa isi ceara scuze pentru raspunsul ei lipsit de caldura. Bineinteles ca si-a ascultat instinctul ca de obice. Pana acum nu a patit nimic de cate ori a ales sentimentele ratiunii,iar acum avea de gand sa riste. In acest moment,astazi,langa fantana avea de gand sa readuca la viata pe vechea Nessa , pe cea adevarata, pe cea care credea in iubire si nu in dorinta de razbunare.

Oare toate lucrurile acestea bune,toate trairile intense,toate sentimentele de dragoste de acum aveau sa dureze? Oare intalnirea lor de astazi semnifica faptul ca este atat de slaba si se lasa fraierita de oricine sau pur si simplu simboliza inceputul unei noi vieti pentru ea?...