Apus in coliba lui Hagrid

[Bell Evans]

Bell continua sa gafaie, in cautare continua dupa aer curat; simtea cum plamanii aveau sa'i cedeze curand, din cauza efortului inzecit pe care il facuse atunci cand fugise de langa Grawp. Nu reusea sa se calmeze, deja trecusera minute bune de cand statea intinsa pe spate, in fanul umed.

"-Esti bine?" sopti Alice, cu o voce mica. Cercetasa dadu usor din cap, si incerca sa se ridice.
"-Mai bine ca niciodata" raspunse ea, chicotind.
"-Sincer..Hagrid ar face bine sa rezolve chestia asta" replica Alice, cu o voce dezaprobatoare.
"-Grawp" ofta cercetasa, privind in intuneric. "Ai bagheta mea?!" intreba ea, brusc. Alice zambi, si o scoase din roba; i'o inmana, iar Bell se bucura cand atinse lemnul tare, aromat.

Se ridicara, si incercara sa scruteze intunericul; era o bezna prea profunda, si nu izbuteau sa realizeze in ce parte era iesirea. In cele din urma, Bell trimise o ploaie de scantei in sus, care luminara incaperea. Alice ii urma exemplul, si facu acelasi lucru. In partea dreapta scanteia ceva - salvarea lor.

"-Acolo e usa!" murmura Bell, cu o voce mica.