Sympathy for the devil

[Bell Evans]

Cercetasa gasi puterea sa se intoarca, iar in cele din urma se ridica de pe pamantul jilav si privi dezorientata in jur. Era ca si cum s'ar fi trezit dupa un somn lung, care mai mult o obosise decat sa o odihneasca. Abia cand clipi de cateva ori si scutura puternic din cap vazu dezastrul din fata lor.

"-Rosalie!" tipa ea. "Au disparut!" continua Bell, cu o voce ragusita.
Tanara isi ridica privirile, cautand disperata in jur; dar nu mai erau.
"-Probabil au plecat cand erai inconstienta" ofta Rosalie.
"-Iar tu avea grija de mine" replica Bell, zambind trist.
"-Sigur au Disparut..iar acum i'am pierdut" murmura ea.
"-Nu pot sa Dispara" chicoti Bell. "Am aruncat vraja chiar dupa ce ai aparut tu, si au aparut si ei" continua ea.
"-Ca la Hogwarts?!" replica Rosalie, zambind.

Bell dadu din cap in semn de aprobare. Stia ca erau pe aproape. Nu aveau cum sa se fi indepartat atat de mult. Ideea ca Charles misuna prin padurea aceea o dezgusta. Il privea ca pe un animal nedemn sa traiasca. Dar in cele din urma, nu putea sa'l omoare. Nu gasea forta in ea, incat sa il doboare..si asta era diferenta dintre ei doi - el era un criminal; ea nu!