Before the Dawn

[Rosalie Vivienne Alden]

Rosalie ascultase cu sfintenie vorbele Cercetasei insa nu s-a calmat mai deloc,doar incerca sa mascheze urmele de tristete si frica pe care le simtea. Era clar ca Bell doar voia sa o linisteasca,ba chiar sa se linisteasca pe ea insasi, insa totul era in zadar. Intr-un fel avea dreptate: au pornit-o impreuna pe acest drum,va trebui sa continue,sa distruga Horcruxurile si sa se termine totul cu bine..Evident, 'bine' in limita disponibilului. Le era frica la ambele fete,dar nu voiau sa o arate. Rosalie se uita jur imprejur,mai mult instictiv pentru a vedea daca nu le urmareste cineva. Totul parea atat de ridicol. Sperau doar ca Porrin si Lestrange sa nu fie iarasi pe urmele lor,nu mai suportau astazi inca o incaierare,cel putin Rosalie nici macar nu mai voia o noua lupta dupa cea din coridoarele Hogwartsului care a fost nici pe departe ca celelalte..A incerat sa isi indeparteze cat mai mult gandurile de propriia-i minte apoi s-a uitat la Bell intreband-o din priviri daca ar trebui sa continue drumul sau sa lase totul balta...de parca nu ar fi auzit macar despre acel medalion nenorocit.
Dar nu aveau cum sa faca asta! Lupta continua..Rose stia ca daca va distruge toate Horcruxurile lui Porrin acesta va fi tot mai slabit si in timp...va..muri,probabil de batranete. Deja arata repugnant de cand a stat in Azkaban,dar asta era ! Si-a cautat-o cu lumanarea . Acum trebuia sa suporte consecintele.