Primul pas in castel

[Anaella L. Hathway]

-" Oh, Anny, ma intrebam, cum este sefa noastra de casa? " ma mai intreba Ramona.
-" O sa-ti placa mult de ea. O cheama Bell si este foarte buna cu noi, si o foarte buna prietena. O sa-ti placa. Stai fara grija! "
spusele mele parura ca o mai linistira pe Ramona, probabil credea ca sefa de casa va fi un monstru. Mi-am aplecat privirea spre mancarea delicioasa: fripturi, salate, cartofi, suc de dovleac, prajituri cu ciocolata, si multe alte feluri delicioase si apetisante de mancare. Ramona gusta din fiecare mancare, imi aducea aminte de mine cand eram prima oara la Hogwarts. Atunci am mancat mult prea mult decat putea suporta stomacul meu care manca mereu controlat, dar atunci cu toate delicatesele in fata, nu m-am putut abtine.
Am mai luat o gura de suc de dovleac si m-am uitat la elevii asezati la masa. Unii vorbeau intre ei, altii mancau. Printre elevii din anii mai mari se afla cate-un boboc care nu stia ce-l asteapta. Minunate peripetii, unele chiar periculoase. Uitandu-ma la ei mi-am adus aminte de atunci cand am pasit prima oara in aceasta uimitoare scoala. Emotia ma cuprindea, nu mai puteam de uimire. Multimea atat de numeroasa ma fucuse sa raman muta de uimire. Nimic nu se compara cu emotia sortarii, mai ales ca eu nu vroiam cu nici-un chip sa pic la Viperini, asemeni multor cercetasi.
Uitandu-ma cu nostalgie la boboci nu am observat ca Ramona ma intreba ceva. A trebuit sa ma ia de mana si sa ma zdruncine putin ca sa-mi revin:
-" Anny, Anny, trezeste-te, la ce tot uiti, la ce te gandesti? " ma intreba ea ingrijorata.
-" Imi aduceam aminte de primul meu an la Hogwarts...plin de aventuri palpitante, plin de prieteni noi..."
-"..."