You again

[Bell Evans]

• Nu putu sa nu remarce tonul sacadat pe care viperina il folosise; era de asteptat ca dintr'un moment in altul sa arunce din nou blestemul asupra vanzatorului. Si poate ca il merita. Insa in fata ei, folosirea farmecelor de neiertat - cu exceptia lui Imperio! pe care il folosea destul de des si il considera mai putin periculos, daca era folosit ponderat - te apropia mult prea mult de conceptul de Devorator. De acele persoane care ar fi facut orice pentru propriile beneficii, fara sa dea macar doi bani pe cei din jur. Ura adeptii Intunericului mai mult decat orice pe lume. Poate pentru asta intrase si in Ordin; pentru ca voia dreptate.
  
  "-Nu" spuse Bell scurt, cand Lily ridica bagheta.
  Vanzatorul se chirci speriat, iar fosta cercetasa pasi usor in fata lui.
  "-Imperio!" continua ea, scurt.
  Privirile barbatului erau acum golite de orice expresie; macar nu mai era dureros pentru el. Tanara se apleca, asezandu'se langa el. "Unde sunt Porrin si Lestrange?" il intreba aceasta.
  "-Nu au spus unde se duc" raspunse el, mecanic.
  Lily pufni nervoasa.
  "-Esti sigur ca nu au lasat nici macar un indiciu?" continua Bell, metodic.
  
  Trebuia sa fie ceva care sa o conduca la ei; un indiciu, cat de mic. Ar fi fost in stare sa ii gaseasca si in gaura de sarpe. Se intoarse in trecut, la clipele de dupa moartea lui Hayden si simti cum furia ii invaluie intreaga fiinta. Nu lasa insa lacrimile din ochi sa ii alunece pe obrajii palizi si se intoarse din nou spre vanzator.
  "-Altceva; ce era in acel pachet?" intreba Bell, incet.