Into dust.

[Desiree Rose Goth]

Se gândi la adevăraţii ei părinţi. Nu ştia exact ce simţea când reveneau în minte presupunerile în legătură cu ei – furie sau sete de răzbunare?
Era sigură că muriseră. Deşi avusese o copilărie lipsită de griji, putea admite că dusese dorul unor părinţi adevăraţi. De fiecare dată când prietenii ei Încuiaţi aduceau vorba de mamele şi taţii lor, ea se simţea stânjenită şi retrasă. De ce se întămplase tocmai ei asta?
Şi , mai ales, de ce voia răzbunare? Nici măcar nu-şi amintea chipurile lor, dărămite senzaţia de ataşament pe care ţi-o oferă un cămin adevărat.
Probabil că îi era dor de vechile timpuri, când simplitatea avea definiţii mult mai banale. Acum trebuia să se confrunte într-un joc nou, necunoscut ; iar miza era chiar mândria ei.