It's our time.

[Melisse Y. Carter]

Melisse asculta cu o ureche convorbirea Bellei si a lui Dess, neintentionat. Stateau destul de aproape de ea, deci, prin urmare, nu prea avea ce face.

Terminase de ceva timp masa, lalaindu-se o ora intreaga. Ii privi pe cei care inca mai mancau si se minuna cum de pot sa manance atat de incet. Ea doar isi astepta prietenii sa termine si sa plece in noile case, fosta sa camera din anul III fiind preluata de cei care cu un an in urma fusesera anul II.

Isi privi sora, care termina si ea de mancat si privea, in gol, in sala. Parea plictisita si energizata in acelasi timp.
- Esti bine? intreba Mell.