Manierat

[Dawn Snow]

Dawn isi sprijini mana de omoplatul dragonului.
Touplenden avea o maniera ciudata de a-si arata sentimentele. Un dragon se gudura de obicei. Ea statea foarte calma si se lasa mangaiata, precum un caine de talie mare printre copiii de gradinita. Desigur, situatia ei nu era asa. Nimeni nu era galagios si nimeni nu o tragea de urechile ovale sau de aripi sau de coada. Nimeni nu o pisca si nimeni nu ii cerea sa faca pe avionul sau pe calul zburator al lui Hercule.
Dawn isi indrepta spatele.
" - Haide, Emm, trebuie sa mergem" sopti ea si o saruta pe Touplenden pe frunte. "Sa fii fetita cuminte, da?"
Dragonul scoase un sunet estompat din gat, dar adorabil. Isi scutura capul incet, vibratiile trecand prin tot corpul mai apoi. Ii dadea fetei ciudata imagine a unui caine ce se scutura de apa.