Make it go away

[Ema Snow]

Ema isi sprijini capul de faianta rece si umeda.
" - Da... Plus ca plansul urateste"
O spusese din reflex. Asa isi pacalea ea verisoarele mai mici cand cadeau si se loveau. Asa le facea sa se opreasca. Dar, desigur, o fantoma nu are de ce sa-si faca astfel de probleme.
Myrtle plangea si mai si, de parca toata existenta ei era pentru asa ceva. Soimeanca ofta. Ii venea sa-si traga palme. De ce venise in locul acesta? Nu putea sa se duca langa lac sau sa stea la baza unei armuri. Nu! Ea venise sa se chinuie cu o fantoma. Cu cea mai plangareata dintre toate.
Se decise sa intoarca foaia. Daca prin metode manierate nu avea unde sa ajunga, apoi poate va avea mai mult noroc cu frica. Se departa de peretele rece.
" - Myrtle" spuse Ema incet, pe un ton ce ii intuneca vocea. " Asculta, fantoma enervanta ce esti! Daca mai da Sfantu' sa mai scoti un singur suspin... Nici nu vreau sa ma gandesc la ce se poate intampla! Poate ai ghinionul si mor zilele acestea, caci jur ca o sa te bantui pana iti vei dori sa fi murit cu adevarat. Sa te duci unde te-oi fi dus, in Rai sau in Iad, dar numai sa nu ramai la Hogwarts!"
Nu-i venea sa creada de ce fusese in stare sa-i spuna. Soimencei ii era frica sa nu se piarda in astfel de momente. Era nervoasa si in stare sa dea glas si celor mai insuportabile injuraturi. Se abtinu la ultima parte.