I was a heavy heart to carry
|
27 Jun 2011, 14:27
Post: #11 |
|||
|
|||
Ema clipi uimita la schimbarea din tonul vocii Yvonnei.
" - Nu, surioara. Nu se rezuma nimic la Jennifer. Desigur, intr-un fel imi pare rau ca sufera, dar nici pe departe nu-mi pare atat de rau ca suferi tu. Intelege-ma, vreau sa te ajut cat mai mult cu putinta. Esti sora mea, este de datoria mea sa te protejez" Soimeanca se ruga doar ca Yvonne sa nu inteleaga gresit mesajul ei. Nu vroia sa sugereze ca nu putea avea grija de ea. Probabil ca Ema era mult mai in pericol decat sora ei si avea mai putine sanse de reusita la acest capitol. Isi scutura usor capul si incerca sa-si formuleze raspunsul potrivit. " - Sincer... Nu stiu... De obicei, ma imprietenesc repede cu oricine... Poate ca sunt prea ingaduitoare" Ema spuse asta pe un ton meditativ. Poate ca intr-adevar punea prea multa incredere in cel cu care vorbea. Iar tanara era asa sensibila cand venea vorba de tradrea acestei increderi. Nu o arata niciodata, dar in noptile linistite, gandurile o izbeau in plina forta. " - S-a intamplat... Pur si simplu..." ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|