Give me everything ... [ Privat ~ Byung Hun & Jasmine ]

[Lee Byung Hun]

Nu era alergic la orice tip de blană, doar la blana de panteră, şi pisică. I-a ascultat atent vorbele, strâmbându-se într-un mod copilăros şi suptil. Nu zise nimic atunci, aşteptând ca ea să alunge acel ghem de blană. Într-un final, plecase, şi el afişă un zâmbet micuţ în colţul gurii. O analiză din cap până în picioare, însă nu îi transmisese nimic modul în care arăta. Era drăguţă, da, dar nu îndeajuns încât să fie perfectă pentru el. I se părea cam bitchy, deci clar nu dorea să aibe vreo relaţie cu ea, de orice fel. Sau poate, ea nu era aşa cum se gândea el. Poate era o fată dulce şi aşa cum îi place lui, dar nu avea să afle decât mult mai târziu.
Întoarse capul în partea opusă ei, apoi îşi redirecţionă privirea înapoi către ea.
-Da, oarecum, răspunse la întrebarea ei, şi îşi muşcă buza. Era deja un tic. Îşi muşca buza când era stresat, când îi plăcea ceva, când îi displăcea ceva. Îşi muşca buza oriunde, oricând şi din orice motiv. De asemenea şi cu rosul unghiilor.
O privi atent, observând că îi stătea chiar bine cu roba aceea, şi îl bufni râsul. El detesta să se îmbrace ca ceilalţi, de asta purta şi foarte rar roba.
-Şi tu eşti...?