Nimic si din nou nimic.

[John Romulus]

Baiatul se uita in continuare la acele 'sirene' asta pana cand una dintre ele il prinse de picior si il trase cu putere in adancuri.Baiatul nu-si dadu seama imediat de ce se intampla cu el, dupa ce isi dadu seama ca este tras in adancuri indrepta bagheta catre sirena.
''Relashio!''
O bula iesi din varful baghetei,iar apoi vraja lovi sirena care ii dadu drumul baiatul din stransoare fugind ingrozita.Baiatul reusi sa inoate orbeste spre ce credea el a fi locul unde Eliza se afla.In jurul lui un numar mai mare de sirene dadeau tarcoale acesta fiind obligat sa le ameninte cu bagheta.Nu era chiar visul lui din tinerete sa fie ucis de astfel de sirene.Intotdeauna isi imaginase si pe deasupra citise despre acele creaturi jumatate femeie jumatate peste ce pot vraji marinarii cu cantecul lor.Insa acele creaturi erau nemaipomenit de frumoase, spre deosebire de orataniile astea.Baiatul o cauta pe fata cu privirea, ba chiar dadu buimac din maini exact ca o persoana ce si-a pierdut ochelarii.Dupa o vreme isi dadu seama ca acest mod de cautare este extrem de neeficient asa ca isi ridica bagheta.
''Lumos Maxima!''
O lumina puternica il inconjura pe baiat, acesta sperand ca fata sa il vada.Insa ce vazu John il facu sa i se opreasca respiratia si de asemenea il facu sa opreasca repede lumina baghetei, se ruga la toate zeitatiile ca acele creaturi sa nu vada pe intuneric asta pentru ca in jurul lui nu mai erau doar cateva sirene ci din cate se parea se aflau toate sirenele din acel lac.Isi stranse bagheta in mana pregatit de orice,sperand ca fata are un plan.