Confuntarea vampireasca

[Adnana Hale]

Alerga, alerga, asteptand ca norocul sa-i surada si sa dea peste ceva ce o putea ajuta in aceasta proba. Dar se parea ca acesta nu era de partea Astropufei la acea ora.
Probabil cu totii dormeau, nevand habar nici cu spatele, de ce se petrece aici. Nici n-ar fi de preferat, cine stie cate puncte ar fi pierdut sau alte pedepse daca s-ar fi aflat de Confruntarea Vampireasca.
Cornul Lunii se inalta semet peste Imparatia sa, trimitandu-i tinerei o senzatie de liniste. Bun. Continua sa alerge, cu ochii-n patru, dar nimic, absolut nimic. O tacere mormantala si intunericul acela enervant, apasator, ce se credea stapan peste aceste domenii. Mergea, se saturase de alergatul acela inutil. Macar asa era mai atenta si putea sa desluseasca mai bine ceea ce era in jurul ei. Dintr-odata, tacerea fu strapunsa de un sasait luung, mai degraba un fel de...tipat, daca se putea numi asa. Tanara se uita imediat in jur si la picioare. Calcase pe..pe un sarpe! Excelent! Astropufa il calcase foarte tare, iar sarpele isi varsa tot lichidul.

Datorita rapizitatii [ rapiditatea este o calitate a Vampirilor ], intr-o secunda deschise fiola si o umplea cu venin. Imediat, aceasta era plina. Well Done! O inchise la loc, o baga in buzunar, si il inchise. Apoi, isi continua fuga. Mai avea cam 20 de minute.

Acum, ca gasise doua dintre elemente, mai avea doar unul..O nu..paianjeni...paianjeni uriasi...Brr...