Nimic si din nou nimic.

[Eliza G. Blest]

ooc : sa inteleg ca de acum putem inchide termini tu da ? ca yo trebuie sa plec peste o ora si nu stiu cand voi mai scrie la rp caci nu o sa am net acolo unde merg . Thanks again pentru ca m.ai acceptat la acest rpg si sper sa ne mai revedem la altul >< Seeya !

bic : Simtea cum aerul rece al noptii ii intra in plapanii ei infierbantati de la atata efort , insa nu o deranja deloc . Ba mai mult , era bucuroasa . Zambise in sinea ei si inotase la mal in graba . Spre fericirea celor doi , nu ii mai urmarise nimeni , erau singuri , in intuneric . Cam prea singuri . Nu se auzea nici pas , dar nu asta conta in acel moment . Atinsera malul cu o mana si iesisera complet la suprafata . Erau amandoi uzi total iar Eliza rostise aceeasi vraja ce te incalzea . Amandoi oftasera usurati si se intinsera pe iarba . Era un cer senin presarat cu stele , asa cum ii placea viperinei . Un gand o necajea si nu stia cum sa il pronunte cu voce tare .
"Ahm .. asculta , sa inteleg ca de acum .. ne intoarcem la noi acasa . Ma refer , la casele noastre . Mnah .. tuh la astropufi eu la viperinii mei . Desi , tot am chef de inca o aventura ca aceea . Bucuros ? Am gasit o pestera si ne.am jucat cu sirenele . A fost amuzant chiar . "
Privise absenta malul lacului gandindu.se la ce va urma sa faca . Sa mearga in padure si sa stea acolo ? Sau sa mearga impreuna cu John spre Castel . "Prefer a doua varianta . Am nevoie de un pat caldut . " Se ridicase in picioare si ii oferise astropufului o mana .
"Mergem ? "