You are the only Exception

[Bell Evans]

• Văzu doi ochi care o priveau cu interes şi zâmbi involuntar; Annie îşi ridică leneşă capul dintre penele ce o acopereau şi se întinse. Era atât de mică, încât începea să aibă banuieli în privinţa dezastrului făcut. Poate veniseră nişte elevi răzbunători şi îi distruseseră dormitorul, pentru ca mai apoi să dea vina pe săracul câine.
  
  Era ferm convinsă că acum îi căuta scuze; dar nu puteai să te superi pe un pui mic de labrador. Părea ceva inuman.
  Se îndreptă în grabă spre patul distrus şi se aseză pe salteaua moale; o ridica în aer, mângâind-o cu blandeţe pe cap. Se mişcă în braţele ei, începând să îi roadă mâneca bluzei subţiri pe care o purta.
  
  "-Şi asta vrei să distrugi?" mormăi Bell, dându-şi ochii peste cap. Se ridică, luând-o în braţe şi se îndreptă cu paşi mici spre Raizen. Acesta o privi puţin panicat cum îi dădu lui câinele şi se intoarce.
  
  "-Ce-ar trebui să fac eu cu ea?!" întrebă el, puţin derutat; Annie deja începuse să îi privească roba neagră, încă neatinsă. Nu îi luă mult până când începu să mârâie şi să se rasucească în braţele lui.
  
  "-Să o ţii până fac eu curat aici" îi răspunse tânăra, chicotind; flutură uşor bagheta, şoptind Reparo!, iar camera reveni la starea iniţiala în câteva minute. "Aşa" oftă ea, întorcându-se spre Raizen.
  Părea că el şi Annie aveau să fie cei mai buni prieteni, din moment ce micuţa era încă la el în braţe. Lucru ce era de admirat, pentru că niciodata nu agreea străinii. Totuşi, el nu era tocmai un străin.
  
  O luă din braţele lui şi îi puse o lesă micuţă, roşie; o lăsă pe jos în următoarele minute, îndreptându-se spre uşă. Se întoarse şi îl luă de mână pe Raizen; Annie nu părea prea încântată de gestul ăsta.
  Începu să râdă când văzu că se opri în faţa uşii deschise, întorcandu-şi capul spre ea.
  
  "-Mmm, haide; că pe tine te aşteaptă" remarcă Raizen, uşor amuzat.
  Îl privi puţin derutată şi ieşi prima, urmată îndeaproape de Annie; Raiz închise uşa în urma lui şi le urmă în linişte. Ajunseră în camera de zi şi se opriră din nou; era goală. O luă în braţe pe micuţă şi i-o dădu lui Raizen.
  
  "-Prea multe trepte pentru ea; în plus, aşa se va ataşa mai repede de tine" murmură tânăra, zâmbind. Îl sărută în grabă şi o mângâie încet pe Annie, care o privea din braţele lui.