You are the only Exception

[Raizen Isildur]

• Raizen coborî scările cu Annie pe mâna stângă și ținând-o pe Bell de braț cu dreapta. Cățelușa adormise pe parcursul lungului drum din turn până în holul de la intrarea în Hogwarts. O trei când o puse ușor pe podeaua de marmură. Ghearele ei făceau băteau parcă în pași de step când se îndreptau cu toții spre ieșire.
  
  „Drăguța de ea” zise Raizen zâmbind.
  
  Bell se întinse și îl sărută zâmbind. Părea foarte fericită. Tânărul pasă lesa, să o plimbe ea pe Annie. Știa că doar asta așteaptă. Raizen deschise ușa înaltă din lemn masiv și pășiră toți trei pe iarba înmiresmată.
  
  Afară soarele strălucea puternic însă nu era foarte cald. Era plăcut. Copacii nu își lepădau încă frunzele deși prima lună de toamnă aproape se sfârșise. Raizen oftă melancolic cu gândul la bară. Totuși acum se simțea altfel. Privea acest anotimcu alți ochi acum. Nici nu mai conta că e frig, iar el ura frigul. Iubirea sa pentru Bell îi încălzea întreaga ființă. Nu se mai temea de toamnă, vedea chiar lucruri frumoase în ea. Era atât de fericit, optimist, încrezător.. îndrăgostit.
  
  Annie scoase un lătrat subțire, trezindu-l pe Raizen din starea de visare. Era atât de drăguță. O privi și zâmbi. Domeniul de la Hogwarts era destul de pustiu așa că puteau sta oriunde, însă hotărâră să o plimbe pe Annie pe pajiștea de lângă lac. Cățelușa fugea zburdalnică și fericită, împiedicându-se uneori și pufnind supărată. Raizen și Bell râdeau de fiecare dată, primind numai priviri supărate din partea ei. Se simeteau atat de bine...