She should live

[Eliza G. Blest]

Peste copacii inalti ai padurii interzise , ultime raze aurii ale soarelui se mai iveau , pana se stinsesera cu totul , cerul facandu.se tot mai intunecat iar luna stralucind din ce in ce mai tare in locul partenerei acestuia . De la o fereastra mare , frumos decorata si pictata in niste nuante potrivite , dar cu un efect straniu , o fata , cu parul verde cazand intr.o cascada pe langa corpul ei , isi tinea mainile rezemate de marginea acestuia , ea fiind dintr.un lemn gros , dur , cu unghiile pictate cu un negru intens , inclestate in ea . Tremura usor , adierea de vant rece al toameni trecand prin ea , scuturandu.i atat parul , cat si roba ei descheiata , asa cum ii placea ei . Ochii ei , de un mov palid , tristi , priveau cu intensificare asupra lunii albe si rotunde . “Luna plina ... sper sa nu am probleme la noapte . “ Gandise ea , cu un glas usor , cu sunete ridicate dar melodioase . De mult timp devenise un animag , dar , nici pana in acel moment , nu se obisnuise cu asa ceva . Era simpla , cu gandurile aiurea si nu cu instincte salbatice , provenite din ceva ce nu ii apartinea ei . Ura sa isi aminteasca cine era sau ce era si mai ales ! De unde provenea . Vroia sa se desparta de acea lume , sa stea departe de ea .. sa nu o mai vada niciodata . Dar avea senzatia ca cineva sau chiar ceva , o tinea cu forta in acel loc oribil . Insa , ce putea ea sa faca ? Nimic . Era goala pe dinauntru , iar pe dinafara , nici pe atat .

Oftase slab , si isi luase privirea de la simbolul argintiu al noptii si se indepartase de fereastra , mergand incet , cu pasi domoli spre .. nici macar ea nu era sigura unde . Vroia un loc in care sa se ascunda . Si spre mirarea ei , sa ii impartaseasca cuiva gandurile ei . Niciodata nu i se mai intamplase acest lucru , insa nu credea ca va fi cineva destul de apropiat incat sa o asculte . In afara de surioara ei mai mica Aylee , care probabil cutreiera prin imprejurimile scolii , sau pe la bucatarie . Rase amuzata de aminterea unei intamplari petrecute cu putin timp in urma cu cei 3 viperini si o astropufa , cum ramasesera blocati in bucatarie si frica lor de a fi descoperiti . Facuse coltul si intrase pe un coridor stramt , nemaifolosit de nimeni , panzele de paianjen fiind linia dintre tavan si perete . O pisica cenusie mergea incet , discret , ochii ei galbui luminand locul ca doua felinare . Isi intoarse capul spre Eliza si mieunase scurt dar tare .

“Hai ! Jtt ! Sa nu te prind pe aici ! « zise ea pe un ton clar , rece , ce era capabil sa inghete si apele . Isi continuase drumul pana ajunsese intr.o fundatura care , avea 3 usi . Fiecare pe cate un perete . “Hmm , nu am mai fost pe aici , sunt sigura de asta . “ Le luase pe rand si incepuse sa ciocane . Prima usa , nimenu nu a raspuns , trase de clanta , inchisa . Fara sa mai zaboveasca prea mult la ea , se apropiase de cealalta . Acelasi lucru . Nu avea chef sa dezlege cine stie ce mister si se indreptase spre ultima usa . Un clic surd se auzise in linistea de catifea , impinsese usa incet , aceasta scartiind din ce in ce mai tare , si pasise pragul . “Iti bati joc de mine ??? “