Let's take some risks

[Rosalie Vivienne Alden]

Era de-a dreptul buimacita, deci nici macar nu constientizase ca trebuia sa ofere un raspuns, abia in clipa in care Odette se apropiase mai mult de ea si o putuse recunoaste. Rosalie surase intr-un final multumita si isi frecase ochii - de parca abia acum s-ar fi trezit dintr-un somn lung- . O pauza pentru a putea inspira si expira aerul rece, dupa care daduse din umeri nestiutoare. "Pai nu stiu. Am vrut sa ma indepartez de castel si am Disparut, dar greseala a fost ca nu m-am gandit la un loc anume, m-am lasat purtata de acea vraja si .. uite-ma aici." Daduse din nou din umeri, insa de aceasta data incepea sa para enervanta. Trebuia sa se dezobisnuiasca de asa ceva. Trase adanc aer in piept, apoi se linistise. "Dar tu?!" , chicotise Soimeanca. Bineinteles ca raspunsul Viperinei ar fi avut o logica, ar fi fost nelipsita de sens, dar al ei .. lasa de dorit. Acesta fusese adevarul totusi.