Imaginary

[Bell Evans]

• Ofta incet, o umbra de tristete acoperindu-i chipul palid; se simtea atat de ciudat incat nici nu stia cum sa descrie sentimentul. Pe de o parte era dorul imens, care nu putea fi descris in cuvinte. Iar pe alta parte, o supara si acea senzatie de pustiitate - se simtea goala pe dinauntru, de parca ar fi fost doar o stafie a fetei vesele de ieri.
  
  Simtea totusi ca aceste lucruri aveau sa se indrepte o data cu intoarcerea lui Raizen la castel - dar nu putea sa nu se comporte ca un copil mic cateodata. Voia doar sa fie cu el si incepuse sa se intrebe daca nu cerea prea mult; era constienta ca nu puteau petrece chiar fiecare clipa impreuna, dar parca totul devenea mai greu cand erau separati unul de celalalt. Era doar cu gandul la el si nimic nu parea sa o mai atraga.
  
  "-Sincer, nu stiu" raspunse ea, dupa o pauza lunga de tacere; coborara treptele reci, cenusii, si ajunsera in incaperea dedicata sufletelor ce bantuiau castelul. "Ma simteam singura..si voiam doar sa ma plimb; am nimerit probabil din greseala tocmai aici" continua fosta cercetasa, cu aceeasi voce inceata, sfarsita parca de putere.
  
  Isi ridica privirile si intalni chipul viperinei; ii zambi, inchizand ochii pret de cateva clipe. Amintirile cu ea si Helena ii revenira pret de cateva momente in minte. Ce vremuri..ar fi vrut sa se intoarca in trecut, macar pentru o noapte; stia ca ar fi fost la fel de amuzant ca si atunci - sau poate chiar mai bine.
  
  "-Spune-mi tu ce mai faci" remarca Bell, deschizand ochii; isi simti capul greu, semn de oboseala. Dar stia ca nu ar fi putut dormi daca s-ar fi intors in turn. "Nu te-am vazut de secole; mi-ai lipsit mult.." continua aceasta, cu parere de rau.