|
Blestemul lui Gregorovitch
|
18 Nov 2011, 22:13
|
|
Bell Evans
|
Posts: 11,394
RP Posts: 2896
Joined: Jan 2010
Reputation:
2
Casa: Niciuna
Galeoni: 4367
Animal: Bufnita alba - Eowyn
|
|
- Un val de aer glacial patrunse in incapere, aducandu-le aminte de ploaia rece de afara; aproape putea simti pe piele picaturile violente ce loveau totul in calea lor. Se cutremura, inchizand ochii pentru cateva clipe; o voce groasa, barbateasca, ii intrerupse insa sirul gandurilor in urmatoarele secunde. Clipi des, incercand sa o recunoasca.
"-Pe cine avem noi aici" continua glasul, cu aceeasi nuanta de ironie. Observa ca erau mai multi indivizi dubiosi, in spatele celui din fata. Se uita cateva minute la el, analizandu-l; nu reusi sa distinga decat un chip palid, stapanit de oboseala. Gluga neagra a pelerinei ii ascundea trasaturile chipului intr-un mod aproape agasant.
Acesta ridica bagheta si vrajitorul batran cazu impietrit la podea; il privi cu o usoara nuanta de regret. Stia ca propria ei viata era in pericol inainte de celalte chestiuni - importante, in alta situatie. Poate ar fi fost mai bine daca ar fi Disparut cand viperinul ii poruncise asta. Inca o decizie proasta pe ziua de azi se gandi ea, oftand incet.
Trebuia totusi sa existe o cale de scapare; incepu sa se gandeasca daca nu ar fi putut Disparea pur si simplu. L-ar fi luat pe vanzator cu ea, iar Salathiel sigur s-ar fi descurcat. Dar lucrurile pareau mult prea usoare in modul asta.
"-Bell, nu te-am vazut de secole" incepu sa vorbeasca din nou vrajitorul. Ramase surprinsa de faptul ca ii stia numele. "Din ultimul tau an la Hogwarts, daca nu ma insel; iar apoi au urmat alti doi ani in care ai fost Sefa de Casa. Si acum, ai ajuns directoare; un adevarat progres - nu te-ai schimbat deloc" sfarsi acesta, dandu-si gluga pelerinei de drum. Ii zambi, impreunandu-si mainile la piept. "Si da, ti-am urmarit viata in detaliu din ziua in care am fost alungat de la castel; a fost una din ocupatiile mele principale. Pe langa altele, bineinteles" mai spuse el. Parea destul de sigur ca avea sa fie recunoscut, iar increderea nu il insela.
"-Lucas" sopti Bell, cu vocea plina de uimire; se intoarse spre Sal si vazu aceeasi expresie intiparita si pe chipul lui.
|
|
Messages In This Thread |
RE: Blestemul lui Gregorovitch - by Bell Evans - 18 Nov 2011, 22:13
|
Users browsing this thread: 2 Guest(s)
|
|