You are the only Exception

[Raizen Isildur]

• Raizen o ținea blând în brațe, privind soarele cum se apropie de linia orizontului. În curând se întuneca. O sărută pe creștet și rămase așa inspirând parfumul dulce al părului ei. Stătea parcă împietrit cu privirea în pământ. Era atât de mică și de firavă în brațele sale. Voia să oprească timpul în loc, să prelungească la nesfârșit acel moment. Nu voia să mai știe de nimeni și de nimic altceva, dorea să o aibă în brațele lui pentru totdeauna. Niciodată nu mai simțise o asemenea furtună în inima sa. Fuseseră doar iluzii până atunci, ea era signura care îl întregea cu adevărat. Erau un tot, făcuți să fie împreună, să se completeze unul pe altul. Parcă mai trecuseră alte o mie de vieți și în fiecare ei doi se regăsiseră. O iubea, o iubea atât de mult, așa cum nu iubise niciodată și cum numai pe ea o putea iubi. Era perechea sufletului său, jumătatea fără de care acum nu ar mai fi viață înlăuntrul său. Ea era totul pentru el.
  
  Brusc, privirea i se întunecă. Imagini confuze, neclare, i se derulară prin fața ochilor. Era toamnă, frig. Afară picura mărunt, era o zi mohorâtă. Brazii înșirați de-a lungul parcului aceluia retras nu îi apărau prea bine de ploaie. O lumină stranie se strecura prin coroana lor. Banca i se lipea de spate făcându-l să se cutremure. Da.. era atât de frig afară, însă înăuntrul sufletului său era cald. Cald cum nu mai fusese niciodată. Ea ședea pe genunchii lui, strângând-ui blând capul la piept. Îi mirosi parfumul dulce din păr în timp ce îi cuprindea talia cu brațele. Era același parfum. Oftă în profunzimea momentului.O sărută pe obraz iar ea zâmbi, dezvăluind două gropițe fermecătoare. Era tot ea.. deși nu o chema Bell. Era ea, el, ei. Aceeași.
  
  Apoi se trezi la realitate, cu inima bubuindu-i în piept. Făcu ochii mari privind în jur hipnotizat. Se întunecase. Inspiră adânc parfumul ei și se liniști. Ceea ce văzuse... scutură ușor din cap și își mută gândul în altă parte. Bells dormea liniștită la pipetul său. Annie îl privea non-șalantă stând cu botul pe labe. Îi făcu cu ochiul și cățelusă începu să dea din coadă. Raizen îi cuprinse talia fetei cu mâna stânga iar drepta și-o strecură sub genunchii ei. Se ridică ușor cu ea în brațe având grijă să nu o trezească. Se îndreptă cu pași mărunți spre intrarea în Hogwarts, zâmbind când o văzu pe Annie cum vine în urma lui. Nu scotea niciun zgomot, de parca nici ea nu voia să o trezească pe tânără. Intră în castel fiind învăluit de un aer cald. Câteva torțe ardeau agățate de pereții din piatră masivă, aruncând umbre jucăușe. Urcă scările către dormitorul lor cu Annie țopăind după el. Într-un final ajunse în cameră și o întinse cu blândețe pe pat. Annie se duse la locul ei, fără să scoată un sunet. Raizen se întinse lângă Bell, trase o pătură peste ei și o cuprinse pe fată în brațe, sărutând-o blând pe umăr. Închise apoi ochii, simțind liniștea ce i se așterne în suflet.