Ratacirea...

[Eliza G. Blest]

Se intristase cand prietena ei pantera plecase de pe picioarele ei , caci , pe langa faptul ca se simtea enorm de bine , ii mai dadea si caldura , ceea ce se intampla rareori cand cineva o atingea . "Ehh,doar e o felina . La cata blana are . Tare mult as vrea sa vina iarna . Ce cojoc de blana o sa avem amandoua . " Rasese amuzata de scena dintre cei doi . Sal si Claire , pantera dandu-se pe langa baiat si cel din urma mangaind-o pe blana moale . Ce moment frumos , gandisese viperina , putin geloasa . Era asa de bine sa fi un animal , de fapt , un animag , sa nu fii mai tot timpul in pielea unui om ci si a unei fiinte total diferite , care nu e cunoscuta foarte bine . "Oki , cred ca de acum poate sa revina la forma ei initiala . Cam prea mult se mai linguseste pe langa noi . Daca se mai duce si la Ronnie , atunci chiar ca ii voi spune , sau o voi transforma eu singurica . Nu va fi nicio problema pentru mine ."

Incepuse sa se joace cu manusile , pe care le scosese fara sa isi dea seama , tragand de fiecare deget, melancolica si cu gandurile departe de lumea reala . O deranja mult acea liniste , care incepea sa o framante in felul ei pe viperina . Se ridicase in picioare , punandu-si perechea de piele neagra pe palme si privindu-i pe toti in ochi .
"Propun sa plecam de aici pana nu ne .. " insa se oprise brusc , auzind clar in apropiere un urlet de lup . Ridicase imediat capul spre cer , sperand sa zareasca luna , dar , nici urma de ea . "Pana nu ne ataca cineva ," continuase , cu o urma de spaima in glas .