Once upon a story

[Lucas Sasha Neitzke]

Obosise sa o tot auda cum isi spunea ca era o proasta, pentru ca de fapt nu era...ar mai fi stat el aici si acum daca ar fi fost ea o copilita fara minte? Nu...faptul ca inca mai era pe langa ea insemna un singur lucru..stia ca India este mai inteligenta decat lasa de vazut, iar asta ii placea..avea o sincera antipatie fata de cei cu nasul pe sus. Ridica o spranceana in semn de uimire strangand-o si mai mult la piept. Isi strecura o mana pe una din coapsele ei saltand-o in bratele sale privirea fiindu-i ca cea a unui agresor insa unul dragut si inocent. "Cum ti-am mai spus...ai noroc ca sunt eu si nu altcineva." Zise el privind-o in ochi cu o seriozitate poate un pic exagerata insa altfel nu putea fi cu ea. "Esti sigura ca nu iti pasa?" Ii sopti la ureche sufland usor in ea cu un zambet neexplicabil pe buze...isi strecura mana pe ceafa ei sarutand-o apasat. Rupse sarutul pentru a o mangaia incet cu dosul palmei pe obrazul stang asteptandu-i raspunsul.

ooc:hey..ti-am postat de pe mobil..scuze daca e scurt, nu vad cat e deci cand voi avea posibilitate iti voi posta