All alone

[Lexie Stryder]

• Lexie ridica din sprancene. Fost viperin? Asta era altceva.
  Dadu din umeri. Sincer, nu prea ii pasa. Baiatul din fata ei era un necunoscut pentru dansa si nu avea intentii in a-l transforma intr-un prieten, sau aliat, asa ca o lasa balta.
  Se intoarse cu spatele, mergand cu pasi mari spre capatul opus al incaperii. Se aseza din nou pe jos, incepand sa se gandeasca la probleme sale.
  "Ai demnitate. Bravo tie, macar unul dintre noi sa o aiba," spuse, uitandu-se in gol.
  
  Apoi trecura cateva secunde in care nu mai spuse nimic. Pur si simplu prive cu ochi reci podeaua care era acoperita de un strat gros de praf. Stia ca se va murdari, insa nu prea o interesa. La urma urmei, putea sa imbrace alte haine daca nu se simtea in largul ei la castel.
  "Acum, daca nu te superi, eu voi ramane aici. Tu poti sa faci in continuare orice lucru neinteresant pentru care ai venit aici."
  Cu aceste cuvinte, Lexie isi ridica privirea de pe podea, sperand intr-un fel sa ramana singura.