Just...forget me .

[Odette B. Malfoy]

Odette era de parere ca ideea Elizei era foarte buna. Le-ar fi fost de mare ajutor sa stie daca numai in preajma lor se intamplase asta.
-Hai sa mergem, spuse Odette incepand sa mearga.
Ajunsera acolo destul de repede si Odette ramase cu gura cascata. Si acolo era la fel. Ce naiba se intampla. Cineva chiar isi dorea sa le vada cu par alb. Odette mormai ceva de neinteles apoi se sprijini de o cladire uitandu-se la cer.
-Ce zici daca verific de sus? intreba Odette amintindu-si ca era un animag.
Putea fi un vultur oricand isi dorea. Ce ironie totusi... alesese sa fie un vultur dar ii era frica de inaltimi insa cand zbura era altfel. Se simtea foarte bine si foarte libera.