Dès Que J'Te Vois

[Kurt F. Malfoy]

• Zambi fortat,luandu-i mana intr-a lui. Nu stia daca Bell era de acord cu contactul fizic excesiv in astfel de momente - caci pentru el nu conta cat de apropiat stateai,ci cat de mult mentineai apropierea. Deocamdata nu il interesa cu nimic. Era doar o amica,o ...fata pe care trebuia sa o ajute.'' Pentru ce ti-ar parea rau? Nu ai gresit cu nimic.'' Inafara faptului ca il facea sa se ingrijoreze pana la Dumnezeu si inapoi si ca vroia sa o consoleze intr-un mod neobisnuit de obsesiv. Dar era normal sa aibe grija de cineva de ea iar ea sa planga,mai ales acum. Trecusera patru ani si tot nu se obisnuise. Cum nici el nu se obisnuise cu ideea ca era bolnav si ca reprezenta o amenintare pentru toti cei din jur,fiind imprevizibil si inadaptabil.''Hei,e omeneste!'' Nici lui nu-i venea sa creada ca spusese asa ceva,ca acceptate umanitatea si instinctul uman. Era ceva gresit aici.