Where the lonely ones roam

[Lexie Stryder]

• Lexie se aseza langa Bell, curioasa in legatura cu evenimentele petrecuta in ultimul timp in viata ei. Nu prea vorbisera niciodata deschis intre ele despre toate secretele, sau despre lucrurile bune si rele din viata fiecaruia. Si nu se intamplase pentru ca viperina nu avea incredere in Bell, dimpotriva, se simtea atat de apropiata de ea incat ar fi chemat-o chiar si in cele mai vulnerabile momente din viata ei. Ii zambi trist cercetasei.
  "Imi pare rau de parintii tai, ai vostri," spuse, imbratisand-o incet. "Si imi pare rau si ca Nate are probleme cu integrarea lui in castel. Am sa incerc sa il ajut cat pot."
  
  Lexie ii zambi incurajator lui Bell. Voia sa fie acolo pentru ea, sa o ajute cand ii este greu. Voia ca cercetasa sa o simta la fel de aproape cum o simtea si ea. Nu mai avusese niciodata o parere atat de buna despre cineva care nu era in casa ei. Adica, nu era ea genul care sa faca foarte mari diferente intre case, insa nu putea spune nici ca nu ii pasa.