Dezbatere elevi (III) Partea A

[Isabella River]

Voldemort este o furtuna de sentimente. E adevarat ca niciodata nu a iubit, dar asta nu inseamna ca nu a simtit nimic niciodata. Cele mai intense sentimente de furie si dispret fata de Incuiati si vrajitorii ce nu proveneau din parinti cu puteri magice ii tulbura sufletul.
Nu prea pot sa-mi imaginez sentimentele care l-au incercat pe Voldemort in momentul in care s-a ridicar pe propriile picioare din nou. Trebuia sa fie intr-un extaz nebun. Imaginati-va sa fiti obligati sa traiti paisprezece ani ca o umbra a ceea ce erati de fapt.

• Uite la asta nu m-am gandit chiar deloc.
  Ai punctat bine, ce-i drept. Dar trebuie totusi sa subliniem faptul ca o fi el o furtuna de sentimente, dar majoritatea sentimentelor sale sunt.. furie, ura si dispret. In plus, chiar daca o fi fost fericit - si e logic sa fi fost - atunci cand a revenit dupa paerioada de 14 ani, era fericit doar pentru ca el credea ca avea sa il omoare pe Harry si astfel avea sa fie in continuare Lordul Intunericului, si avea sa stapaneasca totul.

Harry Potter a scapat si, cat timp el crestea, Voldemort cauta metode prin care sa revina. Eu cred ca acelea au fost cele mai intunecate si pline de suferinta momente a lui Voldemort. Si totusi, fostul Tom Riddle nu a renuntat.

• In opinia mea, perseverenta si modul in care Voldemort a rezistat si s-a pus pe picioare dupa toti acei ani, totul - a fost alimentat doar de ura si dorinta de a scapa de Harry. In fond, Cap-de-Mort il si considera vinovat pentru acea decadere a sa, deci era normal sa vrea sa se razbune, dar ce incerc sa spun este ca defapt dorinta de razbunare a fost cea care l-a ajutat foarte mult sa se puna pe picioare.