happiness is nothing unless shared

[Kurt F. Malfoy]

• Ivy era atat de apropiata de el,o simtea ca o parte dintr-un intreg pe care il alcatuiau impreuna. Avusese un frate geaman la care renuntase in prima zi in care devenise un barbat adevarat,cand atinsese varsta maturitatii gandindu-se ca mai presus de toate,el trebuia sa traiasca,nidecum celalalt,mai mic decat el,care aratase la fel ca el. O clona a lui. Avusese intotdeauna dorinta aceea de a se individualiza,de a fi unic din toate punctele de vedere iar atunci cand dorinta aceea devenise amenintata,il ucise.
  Fata de Klaus,noua lui 'surioara' - cel putin la nivel spiritual - era mult mai buna,il intelegea fara sa puna intrebari. In plus,in clipa in care Ivy incepu sa planga,el simti caldura lacrimilor ei pe proprii obraji,fara ca el sa inceapa sa planga.
  
  '' Cally e sub ocrotirea mea si a Sfintilor Mortali,chiar daca nu stie. Jake este un barbat puternic,crede-ma,nu degeaba l-ai ales.''
  
  Stia ca nu trebuia sa isi intinda bratele si sa o cuprinda pentru ca atunci cand ii auzea vocea era ca si cum ar fi inconjurat-o total. In plus,Ivy era sigura - si el cunostea bine acest lucru - ca gandurile lui erau acum la trecutul ei si ca mintea lui Kurt lucra la capacitate maxima. Isi simtea corpul arzand iar mainile incepura sa tremure,o privire fixa,pierduta,punand stapanire pe ochii lui.
  
  '' Trebuie sa te scot de aici. Imediat. Nu pune intrebari. Cum am zis,nu spune nimic nepotrivit unui Clarvazator. Are motivele lui pentru care face asta.''