broken smile.

[Kurt F. Malfoy]

• Ii zambi larg,dar acel zambet ascundea o tristete iesita din comun,atat de puternica si de reala incat ti-ar fi frant inima numai dac-ai aflat jumatate din motivul pentru care se comporta astfel. Nu ii venea sa creada ca era pe punctul de a se confesa cuiva,ca era mai sincer decat ar fi fost nevoie. Acum insa,era nevoie de ceva mai mult. Trebuia sa se descarce cuiva,cumva.
  
  ''Nu. Mi-as dori sa mai am o clipa sa-i cer scuze tatei fiindca sunt un fiu ratat. Si sa duc planurile factiunii noastre pana la capat. Si sa iubesc cu adevarat. Nu am iubit pe nimeni pana acum. Nu in acel mod''
  
  Era asa ciudat ca ajunsese la o asemena varsta fara sa treaca prin etapele-cheie ale vietii. Avea comportamentul unui pusti de liceu care se vroia a fi un dur,desi nu-i iesea de cele mai multe ori. Nimeni nu ii contesta capacitatile intelectuale si sanatatea mentala subreda - care uneori il ajuta,atunci cand trebuia sa foloseasca Legilimantia,de exemplu - dar din punct de vedere emotional,era ca o corabie naufragiata.