Black Parade

[Effy K. Dietrich]

Black Parade

-Effy & Klaus-

• O ceaţă densă se lăsase peste împrejurimile înverzite ale sanctuarului, făcând întunericul , ca un văl ce te lega la ochi, să fie şi mai greu de suportat. Un 'poc' scurt şi încet îi anunţă sosirea. Effy bombăni ceva nemulţumită, încercând să-şi păstreze echilibrul. Ura Apariţiile, şi nu putea înţelege ce vedeau anumiţi vrăjitori aşa de frumos la acestea. Ar fi putut foarte bine să zboare pe o mătură. Bine, asta era şi fiindcă abia luase examenul de apariţie, din moment ce abandonase Hogwarts-ul. Era subiectivă. Îşi ridică privirea, cu ochii mijiţi, în timp ce înaintă încet înspre Sanctuarul, a cărui lumini abia se vedeau. Ezită o clipă, după ce ajunse în faţa intrării, apoi pătrunse , cu paşi mici şi nesiguri.
  
  Până la urmă ce căuta ea aici? Nu avusese niciodată vreo pasiune specială pentru dragoni, nici măcar când învăţase despre ei la orele de curs; şi acum , dintr-o dată, se dusese într-o ţară pe care nu o mai vizitase în viaţa sa doar pentru a vedea nişte astfel de animale. Era ciudat. Prea ciudat, chiar şi pentru ea. Ea care nu dormea nopţi la rând, deşi trupul îi zvâcnea de durere şi oboseală, iar mintea îi era goală; ea care tăcea şi zâmbea când sufletul i se fărâmiţa încet şi dureros; ea care , într-o oglindă ce arăta cea mai arzătoare dorinţă, nu vedea decât cel mai groaznic coşmar.
  
  Clătină din cap, îşi închise ochii, şi duse mâna la tâmplă ignorând acele gânduri. Dacă tot bătuse acest drum , avea să se izoleze de viaţa sa de zi cu zi şi să se bucure de o seară doar pentru ea.
  "Îmi cer scuze." Murmură şatena , când aproape dărâmă o persoană. Se clătină încet în spate, dar nu-şi deschise ochii.