Fire & Blood

[Aaron Hart]

• Se încruntă nemulţumită când realiză că semnul de carte pe care-l lăsase cu câteva zile în urmă nu mai era. Nu era vorba că nu-şi amintea unde rămăsese - oh, chiar nu putea uita- , dar îi era mult mai greu să găsească printre sute de pagini. Bombăni ceva indignată şi îşi puse în gând ca data viitoare să o ascundă mai bine. Poate în sectorul interzis? Deşi, în ultima vreme vedea acel loc tot mai populat, mai ales seara şi mai ales cu ţâncii din anii mai mici.
  
  Vocea încordată, formală şi rece, dar atât de cunoscută, o făcu să îşi ridice nasul din praful cărţii şi îi aduse un zâmbet pe buze. Un zâmbet răutăcios, viclean , cu o tentă uşor batjocoritoare, dar la fel de dulce precum un trandafiri pătat cu sânge.
  " ' Neaţa , Eff. Nu te-am văzut de sute de ani, sunt aşaa bucuroasă să ne reîntâlnim." Rosti pe un ton cât se poate de vesel Katerina , sprijinindu-şi bărbia de podul palmei. Surâsul acela demonic nu-i părăsi nicio clipă buzele.
  
  Nu avea nimic personal cu Effy, ea în general nu suporta impurii, dar faptul că , printr-o ciudată şi regretabilă greşeală ajungea că fie trecută ca rudă a lor, a unei familii pure ce data de zeci, sute de ani, i se părea inacceptabil. Plus că iubea să se joace cu nervii ei; Effy, spre deosebire de alte persoane, care făceau de râs purii prin 'porumbeii' ce îi scoteau pe gură, aducea argumente şi comentarii solide şi îi ţinea piept cu înerşunare.
  Pentru Kat, era o provocare.
  
  "Scumpa mea verişoară, nu te-am prea mai văzut prin castel. Unde ai fost?" Întrebă, coborându-şi o clipă privirea înspre paginile îngălbenite ale cărţii. Putea să citească mai târziu, la cât de 'des' se întâlnea cu Effs, nu avea să mai aibă o astfel de ocazie curând.
  Nu-şi putu abţinu un chicot de încântare, dar la fel de răutăcios, când o văzu pe nemţoaică că tresare şi că păleşte uşor în obraji.