I hear your heart beat

[Artimei N. Denver]

Chiar trebuia sa-l ingroape atit de tare cu intrebarile. Habar nu avea ce sa-i spuna. Nu avea nici cea mai mica idee despre cine era el cu adevarat, un mostru sau persoana cu puteri namesurate, asta o decidea si singur, insa familia din care provenea el nu era cea mai pufoasa, ba in contra, si atunci de ce il ura atit de tare sora lui, ca nu avusese si ea puteri aveau acelas singe, deci si ea trebuia sa fie ca si el. Nu intelesese ce fel de misune ava ea. In capul lui era un haos total.

Auzise cum a cazut ceva si s-a spart. Vaza aceea ii daduse semn ca cineva mai exista acolo. O drace, era iar maniaca ceea micuta. Il cuprinsese o dorinta arzatoare de a o face sa dipara si ca ea sa nu se mai atinga de Julieta, fata aceea nu avea nici o vina. "Dispari, si de ea nu te mai apropia." Gindurile lui erau concentrate pe acea fraza, nu o rostea in voce tare, dar intreaga lui fiinta striga. Lumina incepea sa dispara intr-un fum negru dupa care nu se mai vedea. Si fumul se risipea incet. Parasise canapeaua penru a se duce la fata lui speriata. O imbratisa strins si ii soptise. Am o vaga idee despre tot ce se intimpla, cind aflu toate detaliile o sa-ti spun, daca o sa te mai intereseze atunci. Obrajii ei catifeleati ardeau ca focul si parca singele lui luase foc. Vroia sa o sarute, dar se multumi doar cu acea imbratisare foarte si foarte strinsa.