Never let me go

[Julieta D. Thibault]

JULIETA & ARTIMEI

• Soarele era stralucitor pe cer si facea ziua mai buna oricui. Plouase destul de mult zilele astea asa ca un soare bine meritat nu strica nimanui. Se aseza la masuta din Turn deoarece primise o scrisoare. O deschise usor si incepu sa rada cand bufnita statea langa ea si parea curioasa de ce avea acolo. Se pare ca scrisoarea venea din partea lui Artimei, asa ca o deschise putin mai repede citind textul. Deci, la ora 17:00 la Trei Maturi..un zambet i aparu in coltul gurii si sari ca arsa de pe scaun lasand scrisoarea pe birou..iar bufnita pleca pe geam de indata. Se duse tinta spre dulap, mai avea timp o ora..deci perfect pentru a se termina.
  
  Intr-un final isi alesese o rochie mai lejera, vaporoasa de culoarea turcoazului si niste balerini albi. Era destul de cald afara si nu se anuntase sigur ploaie in ziua aceasta. Ofta scurt si inchise dulapul ca apoi sa se gandeasca ce uitase..din cate vedea, nimic. Se uita la ceas si deja era destul de tarziu. Isi lua bagheta in mana si o flutura de 3 ori si ajunse intr-o clipa la Hogsmeade.
  
  Razele soarelui i faceau ca parul roscat sa straluceasca si sa capete o culoarea rosiatica rar intalnita insa superba. Mergea pe alee ingandurata dar in acelasi timp avea un sentiment..nu stia cum sa-i spuna, ciudat dar in acelasi timp si de fericire. Parca era o adolescenta de 14 ani care se indragostise prima data si nu stia ce sa zica, cum sa reactioneze..asa i se intamplase si ei momentan, ceea ce o facu sa surada la gandurile ei. Avea multe de spus, dar in preajma lui nu..parca cuvintele i se blocau cand voiau sa iasa pe gura si iesea total altceva. Ofta si incerca sa-si alunge gandurile astea, caci voia ca ziua asta sa fie una reusita. Marise putin pasul pana ajunse in fata cafenelei. Isi ridica privirea si deschise usa care scoase un scartait enervant dar in acelasi timp asurzitor. Pasi in cafenea si simti aerul cald cum i invadeaza tot corpul, iar parfumul ei raspandindu-se in incapere.