in my insanity, i have long times of cruel sanity

[Freyja Maegan Guðríðr]

• Inima incepu sa-i bata din ce in ce mai tare pe masura ce il asculta, si respiratie i se accelera usor. Oare chiar exista asa ceva? Oare chiar putea sa se increada in el si in aceasta lume a lui, care parea atat de reala, si totusi, atat de departe. Oftand, lasa capul in jos, pierzandu-si privirea undeva intr-un punct indepartat.
  
  "Da, asta e, insa cata incredere pot avea in cineva pe care nu cunosc?"
  
  Deciziile si increderea erau cele doua lucruri care ii coordonau viata, si fara de care nu putea trai. Trebuia mereu si mereu sa ia decizia corecta si sa se increada in persoanele potrivite, insa niciodata nu se putea asa ceva. Mereu trebuia sa iasa ceva pe dos. Ori lua decizia corecta si se incredea in cine nu trebuia ori invers. La fel si acum. Nu putea si decizia sa fie corecta si ei persoanele potrivite. Ei, a caror identitate nu o cunostea.