in my insanity, i have long times of cruel sanity

[Freyja Maegan Guðríðr]

• Ii arunca o privire acra,scrasnind din dinti. Vroia sa ii dea impresia ca stia totul?Ei bine nu stia nimic. Nici despre ea si poate nici despre el insusi. Era impunator,da. Si putea ucide,chiar repede si fara mila,aproape inuman. Dar era un om. Facut din carne si oase care mai si gresea. Daca avea sa inteleaga asta,atunci poate avea sa il priveasca altfel. Deocamdata insa era doar un sange-pur care incerca sa o convinga ca ii pasa de ea. Si cel mai grav,incepea sa creada acest lucru.
  
  '' De ce vorbesti despre copii si parinti? Nu ai un copil! Nu stii cum e sa cresti un copil,cum e sa iti faci griji pentru el. Eu stiu. Am avut grija de dragoni,ei sunt familia mea. Nu te considera superior mie din punctul asta de vedere. Nici sa nu indraznesti...''
  
  Nu intelegea de ce se ambalase asa,de ce rabufnise astfel. Sa fie din cauza sangelui ce-i pulsa prin vene,ranind-o oarecum. In mod ironic,barbatul din fata ei prinse brusc o paloare cadaverica. Sa fie ascuns ceva? Sa fi atins un subiect neplacut ce tinea de trecutul lui? Simtea ca avea sa afle cat de curand.