Never let me go

[Julieta D. Thibault]

• Observa ca vocea ei il trezi dintr-un somn sau mai bine zis o transa adanca. Il intelegea si ea era la fel in anumite situatii, poate chiar mai rau si cu greu putea fi trezita din visurile si lumea ei, insa asta era doar un defect printre altele..care nu trebuie amintite acum, caci se vedeau in caracterul ei. Inghiti in sec si isi indrepta privirea spre el, parca analizandu-l timp de cateva secunde.
  
  Incepu sa faca asta tot mai rar, insa caracterul lui o depasea uneori si putea doar sa renunte la acel "analizat" si sa isi revina la realitatea din zilele lor. Simti brusc cum el franeaza si puse mana pe bord ca sa evite o oarecare izbire de el. Ciudat, se oprise destul de usor insa se uita in jur, daca ar mai fi mers mult sigur acum ar fi fost pe fundul oceanului, un lucru "grozav" cu care sa-ti termini ziua.
  
  Se uita atenta la el cand deschise usa dar renunta si se intoarse spre ea. Inchise ochii pentru cateva secunde cand el isi cufunda mana in parul ei usor buclat si lung. Un fior i trecu prin toata sirea spinarii si simti brusc cum buzele ei se unira intr-un sarut pasional cu ale lui. I raspunse la sarut apropiindu-se tot mai tare de el pana ajunse aproape lipita de el. I se marira ochii cand i auzi vorbele si un zambet i aparu in coltul gurii, zicand:
  - Si eu te iubesc! zise ea si se apropie din nou dar de data asta sarutandu-l scurt. El o facea sa se simta implinita si fericita, parca sentimentele acelea nu le mai avusese niciodata, era ceva minunat.
  
  - Si acum ce facem? continua ea stiind ca el nu avea in plan o plimbare ci mai degraba de facut ceva, intuise asta de la inceput dar nu zisese nimica.