Suspended in a compromise

[Victor A. Olivier]

• Desi nu-i placea lumina soarelui, ziua, plina de oameni tembeli care alearga in toate partile, realiza ca era neaparata nevoie sa puna mana pe pensule si sa umple cu culoare o panza alba. Doar ca o alee incarcata cu oameni care se inghesuiau era mult prea cliseic, asa ca mai bine ramanea pe banca, in umbra, si incerca sa abstractizeze. Orice.
  
  Totusi, ceva il impiedica. Panza era mult prea alba,prea curata, si intr-un fel, ii era mila sa ii profaneze inocenta cu culorile lui perverse. Oftand, se lasa pe spatar, deconectat de la lumea exterioara, adancindu-se in ganduri. Trebuia neaparat sa inceapa sa lucreze pe undeva, sa isi caute o slujba, altfel urma ca mostenirea lasata de mama lui sa se termine prea repede. Facand socoteala, descoperi ca in cateva luni, desi nu foarte putine, avea sa ramana falit.