tempted to follow

[Ivy Thibault]

• Ivy se prinse de umerii lui şi se ţinu tare, fără să îi dea voie să o lase jos. Apoi, începus să se plângă:
  "Nu, te rog nu mă chinui!" râse ea.
  Îl sărută încet şi lung pe buze, timp în care uită clar să se mai împotrivească şi Kurt o lăsă peste cearşafuri. Ivy se depărtă de el, însă ţinu încă ochii închişi. Fusese o noapte lungă şi avea de somn. Totuşi, nu terminase încă cu Kurt.
  
  "Măcar stai cu mine, sper că nu ai de gând să pleci. Oricum nu o să pot dormi când tu vei fi în acelaşi pat cu mine, iar dacă te muţi în altă cameră, o să mă gândesc că tu eşti chiar în camera alăturată şi nu o să mă pot abţine să nu vin să te vizitez," zise ea, întinzând mâinile într-o încercare slabă de a-l prinde înapoi. Însă tot cu ochii închişi. Poate că totuţi avea ceva şanse să doarmă, şi cu corpul lui perfect lângă ea.