Be quiet or be dead

[Julieta D. Thibault]

• Se uita in stanga si in dreapta auzind doar fosnaituri. Situatia asta trebuia sa devina din normala in anormala, defapt situatia de fata chiar nu era normala. Insa pe ea o ingrijora viata ei mai mult caci si fara bagheta el i-ar fi putut face ceva..caci puterea unui barbat era mult mai mare decat a unei femei. Isi ridica privirea si observa cum se aude un sasait dintr-o parte. Se intoarse brusc si observa ditamai sarpele care era gata sa sara pe ea, nu-l privea fix in ochi caci stia ca avea sa pateasca sigur ceva..citise cate ceva despre asta.
  
  Vantul i trecea printre buclele satene-roscate si ofta scurt. La naiba, de ce trebuia ca bagheta ei sa fie la nenorocitul ala? Insa brusc tresari cand el iesi din tufisuri si folosi o vraja pentru a indeparta sarpele. Normal si dupa codul bunelor maniere ar fi trebuit sa-i multumeasca, dar avea sa se lipseasca de asta..fugise prea mult dar nu avea sa fie atat de usor nici pentru el dar nici pentru ea. De ce sa-l lase sa scape asa usor dupa ce o torturare cat psihic dar si fizic. Ajunse drept in drept cu el si incepu sa rada sarcastic zicand:
  
  - Stai linistit, nu am nevoie de mila nimanui si cu atat mai mult sa-mi cumperi o bagheta, era unica..si tocmai ai distrus-o. Ce pot sa spun, multumesc, Chase! continua ea cu un accent englezesc pe numele lui, avea ticul asta sa puna accente pe nume. Insa dadu sa plece dar se intoarse tragandu-i din nou o palma, zicand:
  - Tot nu inteleg de ce faci asta. M-ai fugarit aproape doua ore prin toata padurea, am probabil si niste vanatai dupa care vor ramane cicatrici, mai aveam putin si cadeam intr-o prapastie, bagheta e facuta praf..si acum ce mai urmeaza?continua ea uitandu-se la el fix, priviri fulgeratoarea mai defapt.
  - A, nu stai! Stiu ce o sa urmeze, o sa-mi tai gatul si o sa ma arunci intr-o prapastie, ura! Macar am o moarte istorica si imi vor fi gasite ramasitele intr-o prapastie peste milioane de ani.