the night is dark and full of terrors

[Veronique A. Dupont]

Ronnie & Jules & Kurt

“Vengeance. Vengeance for my sons and yours, for your husbands and your fathers and your brothers. Vengeance for your murdered lord, your murdered king, your butchered princes. Vengeance!”

• Era trecut demult de mizeul noptii, dar vrajitoarea nu se culcase inca. Ii intrase deja in obicei sa nu doarma noptile, dar acum avea un motiv intemeiat pentru a nu o face. Ii astepta pe ei.
  Statea asezata pe un fotoliu din lemn masiv ce fusese pozitionat in mijlocul sufrageriei. Se afla acolo pentru ca majoritate corpurilor de mobila de aflau lipite de perete in asa fel incat sa permita muncitorilor sa restaureze vechia pardoseala din lemn de trandafir. Veronique era destul de multumita de modul in care evoluau lucrarile si se astepta ca in mai putin de cateva zile casa ei sa arate ca noua. Desigur, se folosea magie pentru restaurare casei, dar chiar si asa totul se intampla extrem de lent deoarece conacul parintilor ei era foarte vechi si avea nevoie de deosebit de multa grija.
  Ar trebui sa incepi sa traiesti prezentul, nu trecutul o sfatui una dintre vocile sale interioare, iar vrajitoarea stranse cu mai multa forta manerele scaunului. Nu intelegea de ce invitatii sai nu mai apareau. Nu stia cu exactitate ce ora era, dar avea o vaga senzatie ca era trecut de ora la care le ceruse sa i se alature. Toti o sa te abandoneze pana la urma, o asigura o alta voce si atunci vrajitoarea simti ca o ia razna.
  Se ridica de pe scaun si incepu sa mearga de la un capat la altul al camerei, lovind tot ceea ce ii aparea in cale. De obicei era calma si nu avea astfel de rabufniri, dar acum simtea ca nu se mai putea controla.