Keep up

[Aylee L. Lovel]

• Odata ce persoana se aproprie putu sa isi dea seama de cine era vorba. Desi nu prea interactionasera pana atunci, o cunostea din vedere pe Alice, sefa de casa a Atropufilor. Insa nu era persoana pe care dorea sa o vada in secunda aceea. Nu ca ar fi avut ceva cu fata, chiar i se parea draguta, insa nu parea persoana in masura sa ii explice ce se intampla. Insa isi dadu seama ca nu era momentul sa se panicheze, in ultima instanta, un spital gol ar fi trebuit sa fie un motiv de bucurie, nu?
  
  -Da, Aylee, ii raspunse zambind. Iar tu esti Alice, nu? intreba pastrand zambetul poate putin prea fortat. Vroiai sa vii aici, nu? In aripa spitalului, mai adauga ea, fluturand din maini in directia usii pe care tocmai iesise, de parca ar fi fost nevoie de acele explicatii in plus. Realiza de asemenea ca poate parea putin disperata, insa era prea tarziu. Nu te obosi, e pauza de masa, sau ceva asemanator...
  
  Spera ca acum Alice sa ii spuna ceva de genul "Da stiu, vin din partea Madamei Pomfrey sa verific daca totul e in regula", insa undeva in adanc stia ca nu va fi asa. Astepta raspunsul Astrpufei rabdatoare, jucandu-se neglijent cu una dintre suvitele roz, insa ochii cenusii o fixau de parca ar fi fost vorba de prada unui animal salbatic, nu de un simplu raspuns.