one more time

[Kurt F. Malfoy]

• Ridica din sprancene,surprins,ca si cum ar fi intrebat-o '' tu te auzi vorbind macar?''. Ofta scurt si in final se decise ca ar fi fost de mii de ori mai bine daca ar fi ramas pe loc. Sau sa scape de Aurori ceea ce si reusi sa faca intr-un final,spunandu-le ca cel mai probabil cei doi sunt in aripa de est a inchisorii. Ce putea sa spuna,cei care se ocupau cu Azkabanul si Vrajustitia in general nu erau prea draguti sau prea inteligenti. Stia doar foarte putine exceptii. Nici nu se mira cum de Kennya si Devoratorii Mortii conduceau practic Lumea Vrajitoreasca. Acum,trebuiau sa continue ceea ce se parea ca au inceput.
  
  '' Eu vreau sa imi vad fratele iar tu vrei sa iti vezi unchiul. Se pare ca vom avea o reuniune de familie superba astazi.''
  
  Ii facu semn sa il urmeze apoi se indreptara catre sectorul nordic al inchisorii,avand grija sa foloseasca fiecare patronusul sau daca ar fi fost nevoie. Un paianjen si un basilisk tarandu-se pe coridoarele infecte ale acelui Iad de piatra. Dupa cateva minute bune de mers,in care doar o tinuse strans de mana,ca si cum cineva sau ceva ar lua-o de langa el pe Ivy,se opri brusc si incepu sa fluiere. Era ciudat cum de putea exprima atatea lucruri. Acesta era talentul lui. Kurt reusea sa te sperie sau sa te inveseleasca doar arcuindu-si buzele si lasand sunetele sa iasa parca de la sine.
  
  Acel ritm era ciudat. Semana cu un tren care se apropie,cu o pasare in colivie,cu un fulger ce lovea pamantul. Era disperare,tensiune,frica. Era el. Era Klaus. Erau cei doi gemeni,aproape,dupa paisprezece ani. I se raspunse prin acelasi fel si atunci totul devenise clar.
  ''Oh,dragii de ei...Doar cativa metrii si ne vom imbratisa!''