And , finally, I'm not scared

[Calliope A. Dubois]

• Zambi scurt si se apropie de el lasandu-se jos pe podea, dar plutind in stil turcesc.
  Isi muta privirea dintr-o parte in alta a coridorului, nu mai era nimeni doar ei doi, adica doua fantome.
  Mereu avea impresia ca cineva o urmarea cand era eleva si acum isi dadu seama ca fantomele mereu erau curioase si in general spionau doar pentru a se amuza, insa ea nu era asa.
  Ea nu era genul sa fie curioasa, era pasnica desi fantomele mai mult apartineau raului, bine..asta scria in cartil despre fantome, insa ea nu credea asta.
  Ofta scurt si il privi pe barbatul-fantoma din fata ei si schita un mic zambet, dar nu spusese nimic prima data si doar aproba din cap chicotind, dar intr-un final murmura:
  -As vrea sa pot face asta. Continua ea si instantaneu zambetul i disparu de pe buze.
  -De cat timp esti...mort? Zise ea arcuindu-si o spranceana usor.